Apa cascadei provine din Lacul Capra (2241 m). Are o cadere de peste 40 m. Din cauza debitului mare apa cascadei nu îngheata numai în iernile geroase. Pe podul din fata cascadei se aduna multi oameni ca sa admire cascada.
marți, 3 mai 2011
Cascada Capra
Cascada Capra, sau Cascada Iezerului, se afla pe versantul sudic al muntilor Fagaras la altitudinea de 1690 m pe teritoriul judetului Arges. De aici si pâna la Bâlea Lac sunt 5 km.
Apa cascadei provine din Lacul Capra (2241 m). Are o cadere de peste 40 m. Din cauza debitului mare apa cascadei nu îngheata numai în iernile geroase. Pe podul din fata cascadei se aduna multi oameni ca sa admire cascada.
Apa cascadei provine din Lacul Capra (2241 m). Are o cadere de peste 40 m. Din cauza debitului mare apa cascadei nu îngheata numai în iernile geroase. Pe podul din fata cascadei se aduna multi oameni ca sa admire cascada.
Castelul Huniazilor
A fost ridicat in secolul XV de catre Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi intarituri, pe o stanca la picioarele careia curge paraul Zlasti.
Este o constructie impunatoare, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu.
Fiind una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine astfel o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit.
Cu trecerea anilor, diversii stapani ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare.
Capela
Constructia este considerata una din partile reprezentative pentru secolul XV, reprezentand o mixtura intre stilul romanic (forma poligonala) si moda gotica tarzie. Inteventiile plasate la inceputul secolului XVII au afectat arhitectura originala a capelei. Pictura existenta in Evul Mediua fost in mare parte deteriorata, fragmente din aceasta putandu-se observa in zona altarului si a intrarii (crucii de consacratie).
Loggia Matei
Acesta ramane una dintre cele mai timpurii manifestari ale artei Renasterii in Transilvania, prin terasele deschise suprapuse si pictura in fresca ce decoreaza interiorul loggiei. Acesta pictura laica, singulara in Transilvania, plasata stilistic la jumatatea secolului al XV, ilustreaza legenda familiei Corvinilor.
Fantana
Acest obiectiv este adapostit de o curte interioara, fiind datat la jumatatea secolului XV. De saparea acestei fantanisunt legate de o inscriptie si o legenda, prima fiind incastrata in contrafortul capelei, scrisa cu caractere arabe vechi. Traducerea corecta a incriptiei este: "Eu Hasan, am pus aceasta inscriptie in vremea cand am fost rob la ghiauri, in cetatea de langa biserica".
Legenda ne relateaza faptul ca, dupa o lupta, trei turci ajung prizonieri in cetatea din Hunedoara. In urma intelegerii cu propietarul castelului, in schimbul primirii libertatii, ei trebuiau sa sape o fantana. Dupa 15 ani de lucru, gasesc apa dan nu sunt eliberati deoarece intre timpIoan de Hunedoara moare si urmasul sau nu le mai da libertatea promisa. Atunci unul dintre turci, sapa o inscriprie in piatra ce poate fi tradusa, conform legendei : "apa ai dar suflet n-ai".
Turnul Capistrano
Acest turn face parte din incinta fortificata corespunzatoare secolului XV, incaperea fiind initial utilizata de catre parintele franciscan, Ioan de Capistrano, confesorul lui Ioan Corvin pana in a doua jumatate a secolului XV.
Sala Dietei
Reprezinta un spatiu dedicat ceremoniilor, realizata la mijlocul secolului XV in stil gotic tarziu. Modificarile survenite in secolul XVII au lasat o frumoasa fresca laica, forma actuala datorandu-se lucrarilor de restaurare din perioada 1956-1968.
Aripa Bethlen
Construita in prima jumatate a secolului XVII intre turnul vechi de parta si turnul tobosarilor, peste zidurile de incinta mai vechi, este compusa din dormitoare la parter si o sufragerie la etaj. In secolul XIX i s-a adaugat o galerie, lucrata dupa canoanele arhitecturii neogotice.
Sala Cavalerilor
Este finalizata in 1452 si este construita in stil gotic tarziu, functionalitatea sa fiind aceea de sala de mese la ocaziifestive, dupa cum sugereaza corespondentele tipologice din mediul germanic.
Galeria si turnul NeBoisa
Aceste doau parti componente ale aceluiasi ansamblu defensiv novator, datat in prima jumatate a secolului XV, ilustreza arta militara transilvaneana, o moda initiata de cavalerii cruciati inca din secolul XII. Ansamblul de numit NeBoisa (nu te teme)se compune dintr-o galerie inalta sustinuta de pilastrii de piatra si un turn masiv, inaintat, cu patru nivele de aparare.
Turnul vechi de poarta
Acesta servea ca prima intrare in castel in prima jumatate a secolului XVII, cand este inchis cu ajutorul unui turn circular, cu trei nivele de aparare, denumit Turnul Alb, in scopul intaririi sistemului defensiv pe latura de sud-est a castelului.
Terasa de artierie
Terasa este o constructie pur militara ce completeaza incinta de secol XV, platforma fiind edificata la inceputul secolului XVII in vremea principelui Gabriel Bethlen
Palatul administrativ
Acest sector, construit pe trei nivele de locuire, marcheaza latura cea mai afectta de refaceri, aspectul actual fiind datorat secolului XVIII, aici fiind instalati functionarii administratiei minelor. Plafoanele conserva elementele decorative baroce.
Este o constructie impunatoare, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu.
Fiind una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine astfel o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit.
Cu trecerea anilor, diversii stapani ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare.
Constructia este considerata una din partile reprezentative pentru secolul XV, reprezentand o mixtura intre stilul romanic (forma poligonala) si moda gotica tarzie. Inteventiile plasate la inceputul secolului XVII au afectat arhitectura originala a capelei. Pictura existenta in Evul Mediua fost in mare parte deteriorata, fragmente din aceasta putandu-se observa in zona altarului si a intrarii (crucii de consacratie).
Acesta ramane una dintre cele mai timpurii manifestari ale artei Renasterii in Transilvania, prin terasele deschise suprapuse si pictura in fresca ce decoreaza interiorul loggiei. Acesta pictura laica, singulara in Transilvania, plasata stilistic la jumatatea secolului al XV, ilustreaza legenda familiei Corvinilor.
Acest obiectiv este adapostit de o curte interioara, fiind datat la jumatatea secolului XV. De saparea acestei fantanisunt legate de o inscriptie si o legenda, prima fiind incastrata in contrafortul capelei, scrisa cu caractere arabe vechi. Traducerea corecta a incriptiei este: "Eu Hasan, am pus aceasta inscriptie in vremea cand am fost rob la ghiauri, in cetatea de langa biserica".
Legenda ne relateaza faptul ca, dupa o lupta, trei turci ajung prizonieri in cetatea din Hunedoara. In urma intelegerii cu propietarul castelului, in schimbul primirii libertatii, ei trebuiau sa sape o fantana. Dupa 15 ani de lucru, gasesc apa dan nu sunt eliberati deoarece intre timpIoan de Hunedoara moare si urmasul sau nu le mai da libertatea promisa. Atunci unul dintre turci, sapa o inscriprie in piatra ce poate fi tradusa, conform legendei : "apa ai dar suflet n-ai".
Acest turn face parte din incinta fortificata corespunzatoare secolului XV, incaperea fiind initial utilizata de catre parintele franciscan, Ioan de Capistrano, confesorul lui Ioan Corvin pana in a doua jumatate a secolului XV.
Reprezinta un spatiu dedicat ceremoniilor, realizata la mijlocul secolului XV in stil gotic tarziu. Modificarile survenite in secolul XVII au lasat o frumoasa fresca laica, forma actuala datorandu-se lucrarilor de restaurare din perioada 1956-1968.
Construita in prima jumatate a secolului XVII intre turnul vechi de parta si turnul tobosarilor, peste zidurile de incinta mai vechi, este compusa din dormitoare la parter si o sufragerie la etaj. In secolul XIX i s-a adaugat o galerie, lucrata dupa canoanele arhitecturii neogotice.
Este finalizata in 1452 si este construita in stil gotic tarziu, functionalitatea sa fiind aceea de sala de mese la ocaziifestive, dupa cum sugereaza corespondentele tipologice din mediul germanic.
Aceste doau parti componente ale aceluiasi ansamblu defensiv novator, datat in prima jumatate a secolului XV, ilustreza arta militara transilvaneana, o moda initiata de cavalerii cruciati inca din secolul XII. Ansamblul de numit NeBoisa (nu te teme)se compune dintr-o galerie inalta sustinuta de pilastrii de piatra si un turn masiv, inaintat, cu patru nivele de aparare.
Acesta servea ca prima intrare in castel in prima jumatate a secolului XVII, cand este inchis cu ajutorul unui turn circular, cu trei nivele de aparare, denumit Turnul Alb, in scopul intaririi sistemului defensiv pe latura de sud-est a castelului.
Terasa de artierie
Terasa este o constructie pur militara ce completeaza incinta de secol XV, platforma fiind edificata la inceputul secolului XVII in vremea principelui Gabriel Bethlen
Palatul administrativ
Acest sector, construit pe trei nivele de locuire, marcheaza latura cea mai afectta de refaceri, aspectul actual fiind datorat secolului XVIII, aici fiind instalati functionarii administratiei minelor. Plafoanele conserva elementele decorative baroce.
luni, 2 mai 2011
Cetatea Medievala Tîrgu-Mures
Cetatea Medievala este amplasata în apropierea centrului municipiului Tîrgu-Mures. Complexul Cetatii ocupa o suprafata de cca 4,3 ha si este alcatuit dintr-o incinta fortificata cu 7 bastioane unite prin ziduri ce formeaza o mare curte interioara, în cadrul careia se gaseste Biserica Reformata si Cladirea Manutantei.
Prima fortareata, construita pe actualul amplasament în anul 1492, din dispozitia voievodului Transilvaniei, Báthori István, este desavârsita între anii 1602 - 1652, sub conducerea judelui Borsos Tamás. Ridicata în plan pentagonal, înconjurata de un zid de aparare, cetatea are sapte bastioane, cinci dintre ele purtând numele breslelor, care potrivit traditiei, le-au întretinut.
Ca arhitectura, întregul ansamblu poarta amprenta Renasterii târzii. Înaltate pe 3 - 4 nivele, tencuite la exterior si simplu ornate în interior, bastioanele au infrastructura realizata, de regula, din piatra de râu, peretii din caramida, având grosimi cuprinse între 80 - 190 cm.
Etajele bastioanelor se sprijina pe bârne groase de lemn, accesul sau legatura între ele facându-se fie prin exterior, direct sau din drumul de straja, fie prin scari interioare de lemn.
Ca vatra a orasului, Cetatea cu complexul de monumente istorice aferente a determinat ridicarea constructiilor publice si private ce aveau sa defineasca mai târziu structura urbana a viitorului oras.
Prin traditie, Cetatea a devenit spatiul de desfasurare a unor manifestari culturale de referinta. Aici se desfasoara sarbatoarea "Zilelor Tîrgumuresene", manifestare ce reuneste anual peste 80.000 de participanti. De-a lungul anului, tot incinta Cetatii gazduieste si "Festivalul Berii", "Sarbatoarea Vinului si a Mustului", "Oraselul Copiilor", precum si alte evenimente de interes pentru locuitorii orasului.
Primaria municipiului Tîrgu-Mures a initiat recent un proiect de conservare si valorificare a acestui ansamblu monumental. Studiul de fezabilitate realizat propune conservarea si reabilitarea din punct de vedere arhitectural a cladirilor existente. Reamenajate, acestea vor avea destinatii sociale, culturale, turistice, de comert si alimentatie publica.
Renovarea Cladirii Manutantei si refacerea amenajarilor exterioare ale terenului din jurul Cetatii Medievale Tîrgu-Mures, se vor realiza prin fonduri PHARE din cadrul Programului pentru Politici Regionale si de Coeziune Sociala: "Restructurarea Industriala si Dezvoltarea Resurselor Umane" - Componenta Turism, coordonat de Agentia de Dezvoltare Regionala 7 Centru.
Prima fortareata, construita pe actualul amplasament în anul 1492, din dispozitia voievodului Transilvaniei, Báthori István, este desavârsita între anii 1602 - 1652, sub conducerea judelui Borsos Tamás. Ridicata în plan pentagonal, înconjurata de un zid de aparare, cetatea are sapte bastioane, cinci dintre ele purtând numele breslelor, care potrivit traditiei, le-au întretinut.
Ca arhitectura, întregul ansamblu poarta amprenta Renasterii târzii. Înaltate pe 3 - 4 nivele, tencuite la exterior si simplu ornate în interior, bastioanele au infrastructura realizata, de regula, din piatra de râu, peretii din caramida, având grosimi cuprinse între 80 - 190 cm.
Etajele bastioanelor se sprijina pe bârne groase de lemn, accesul sau legatura între ele facându-se fie prin exterior, direct sau din drumul de straja, fie prin scari interioare de lemn.
Ca vatra a orasului, Cetatea cu complexul de monumente istorice aferente a determinat ridicarea constructiilor publice si private ce aveau sa defineasca mai târziu structura urbana a viitorului oras.
Primaria municipiului Tîrgu-Mures a initiat recent un proiect de conservare si valorificare a acestui ansamblu monumental. Studiul de fezabilitate realizat propune conservarea si reabilitarea din punct de vedere arhitectural a cladirilor existente. Reamenajate, acestea vor avea destinatii sociale, culturale, turistice, de comert si alimentatie publica.
Renovarea Cladirii Manutantei si refacerea amenajarilor exterioare ale terenului din jurul Cetatii Medievale Tîrgu-Mures, se vor realiza prin fonduri PHARE din cadrul Programului pentru Politici Regionale si de Coeziune Sociala: "Restructurarea Industriala si Dezvoltarea Resurselor Umane" - Componenta Turism, coordonat de Agentia de Dezvoltare Regionala 7 Centru.
Palatul Navigatiei
Palatul Navigatiei, astazi Gara fluviala, este atestata din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, fiind proiectat de arhitectul Petre Antonescu. Momentan, acesta este sediul mai multor institutii precum ``Administratia Porturilor Dunarii Maritime`` sau ``Compania de Navigatie Fluviala Romana Navrom``.
duminică, 1 mai 2011
Ruinele Curtii Domnesti
Resedinta a lui Alexandru, fiu al lui Stefan cel Mare, in perioada 1481-1496, curtea domneasca de la Bacau a reprezentat in aceasta perioada centrul administrativ, de control si de organizare al Tarii de Jos. Caracterul itinerant al domniilor a determinat in Moldova, la fel ca in Tara Romaneasca, aparitia unor curti domnesti temporare. Aici poposea domnul in anumite imprejurari politice sau pentru a participa la judecati. Unele dintre aceste curti au servit si drept resedinta a fiului desemnat a urma la tron.
Documentele timpului nu ofera nici descrieri ale Curtii domnesti, nici nu stabilesc momentul constituirii ei, ori pe cel in care a fost distrusa.
Se presupune ca, Casa domneasca a fost descoperita in urma primei campanii de sapaturi, iar urmele de civilizatie materiala au dus la concluzia ca edificiul a fost ridicat in a doua jumatate a secolului al XV-lea.
Casa are un plan rectangular, avand dimensiuni la exterior de 17,90 X 8,50 m. Din intreaga cladire se mai pastreaza doar pivnita, compusa din doua incaperi.
Incaperea mare are patru stalpi dispusi pe axul longitudinal, cu rol in sustinerea arcelor de bolta. Dintre acestia, doi sunt de sine-statatori, sectionand perimetrul camerei, iar ceilalti doi sunt adosati peretilor ce descriu latura mica.
Documentele timpului nu ofera nici descrieri ale Curtii domnesti, nici nu stabilesc momentul constituirii ei, ori pe cel in care a fost distrusa.
Casa are un plan rectangular, avand dimensiuni la exterior de 17,90 X 8,50 m. Din intreaga cladire se mai pastreaza doar pivnita, compusa din doua incaperi.
Incaperea mare are patru stalpi dispusi pe axul longitudinal, cu rol in sustinerea arcelor de bolta. Dintre acestia, doi sunt de sine-statatori, sectionand perimetrul camerei, iar ceilalti doi sunt adosati peretilor ce descriu latura mica.
Biserica Rosie
Biserica Rosie reprezinta un punct de atractie deosebit. Denumirea vine de la finisajul exterior, realizat din caramida aparenta slefuita.
Lucrarile pentru construirea bisericii au inceput in martie 1905, fiind conduse de arhitectul aradean Ludovick Szantay, autorul proiectului acestui monument arhitectonic.
Este construita in stil neogotic. Ca materiale principale de constructie au fost folosite piatra, caramida si betonul. Turnul principal are o inaltime de 46 de metri. Altarul este o opera de sculptura in stil neogotic. Amvonul a fost executat de sculptorul Örr Gyorgy din Kosice. Pictura altarului are ca tema "Rugaciunea lui Isus in gradina Ghetiman" si a fost executata de pictorul I. Umlauf inca in 1848; probabil tabloul a fost adus dintr-o biserica mai veche.
Lucrarile pentru construirea bisericii au inceput in martie 1905, fiind conduse de arhitectul aradean Ludovick Szantay, autorul proiectului acestui monument arhitectonic.
sâmbătă, 30 aprilie 2011
Palatul Jean Mihail
Palatul Jean Mihail, astazi, Muzeu de Arta a fost realizat intre 1899-1907 de arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogati oameni ai Romaniei din acele vremuri.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)