Cascada Iadolina

Drumul spre Stana de Vale parcurge valea din ce in ce mai ingusta a Iadului si patrunde in cheile inguste, se strecoara printre stanci, de-a lungul vaii care creaza repezisuri si cascade.

La circa 6 km de coada lacului pe partea stânga a drumului, sub nivelul soselei se afla cascada Iadolina. Frumoasa cadere de apa în mai multe trepte atrage anual mii de turisti.

Valea Iadului

Situata la 15 km de Stâna de Vale,  zona rupta parca din Rai, Valea Iadului reprezinta unul dintre cele mai pitoresti locuri pe care ni le putea oferi natura. Dupa cum spun localnicii, aici ploua mai tot timpul, iar vorba si calmul oamenilor nu te-ar mai lasa vreodata sa pleci.

Plina de istorie si scaldata parca in legende, Valea Iadului te imbata de albastrul intens al apei imbinat cu verdele crud al padurii de fagi si brazi. Pasari, iepuri sau mistreti isi duc traiul linistiti in toata linistea, nu de alta, dar zona e mai mult pustie, putini sunt cei care se aventureaza sa strabata cheile inguste ale Vaii Iadului.
Spre capatul lacului, dai de cascadele Iadolina si Valul Miresei care inca mai plange dupa mireasa pierduta.

 

 

 

 

Stana de vale

Stana de Vale este una dintre cele mai cunoscute zone turistice montane ale Bihorului si una dintre cele mai cautate statiuni de odihna din tara.

 Amplasata la o altitudine de 1.100 m, pe Valea Iadului, complet izolata si inconjurata de munti.Stana de Vale este un loc ideal pentru a petrece o vacanta în mijlocul naturii
Fiind inconjurata de paduri de brazi si ferigi uriase, poieni si pajisti din muntii Bihorului, constituie o adevarata atractie pentru turisti.

Aici sunt create conditii optime pentru tratarea afectiunilor respiratorii, a bolilor cardiovasculare si a nevrozelor.
Din statiune se pot face si excursii la cascadele Moara Dracului, Saritoarea Iedutului si la pestera Meziad.
Dintre obiectivele turistice cele mai importante putem aminti: Izvorul Minunilor, cascadele Saritoarea Iedutului, Cascada Iadolina, Moara Dracului, Valea Iadului si Pestera cu apa, pesterile Ocneasa, Coada lacului (lacul Lesu), Sura Boghii, Focul viu.

 

Lacul cu nuferi termali

Baie prin nuferi

Baile 1 Mai, din judetul Bihor sunt o atractie pentru turisti indiferent de anotimp. Aici exista pentru fiecare o modalitate de petrecere a timpului. Cunoscuta de-a lungul timpului si sub numele de Baile Episcopiei (sec. XV-XVII), statiunea s-a facut remarcata mai ales datorita apelor minerale si a namolului sapropelic extras din lacul aflat in localitate, utilizate in tratarea unor afectiuni reumatismale, afectiuni ale sistemului nervos central si periferic si afectiuni ginecologice.
Efectul benefic al apelor termale din statiune a fost descoperit cu foarte multi ani in urma. Primele tratamente care se faceau erau cu namolul extras de pe fundul albiei paraului Peta si din jurul izvoarelor termale. Acesta era aplicat direct pe partile dureroase ale corpului si asa s-a descoperit efectul de vindecare si ameliorare a bolilor reumatice.Descoperite din antichitate, izvoarele cu apa geo-termala la temperaturi de 43 – 49 grade Celsius, au proprietati curative certificate, fiind oligometalice, bicarbo-natate, calcice si sodice.
Aici se afla si o rezervatie naturala unica in tara: "Lacul cu nuferi termali". Nymphaea Lotus Thermalis (relicva din Tertiar), are frunze rotunde plutitoare cu marginea dintata si rasfrânta in sus, dintre care se inalta gingasele flori alb-galbui, cu miros placut parfumat. Planta este originara din zona Nilului si se presupune ca semintele de nufar au fost aduse aici fie de turci, fie de pasarile calatoare si s-au dezvoltat datorita apei termale.
Lacul pe care cresc acesti nuferi este format de paraul Peta, care izvoraste chiar din Baile 1Mai, si ale carui ape au o temperatura de 30 grade Celsius. Datorita izvoarelor cu apa calda aceasta localitate era numita mai demult si "localitatea unde canta broastele si iarna".Statiunea, aflata la 140 m altitudine, se bucura de un climat de tip continental moderat de ses, temperatura medie anuala fiind de 10,5 °C, iar cea din perioada estivala, de 21,3 °C.

Presiunea atmosferica medie este de 770 mm coloana de mercur. Principala atractie a statiunii Baile 1 Mai este apa termala (32 °C) care este folosita atat in bazele de tratament pentru tratarea bolilor reumatice, cat si in cele doua stranduri: strandul "Venus", cu o capacitate de cateva mii de locuri si cu multe bazine (din care unul olimpic si unul cu trambuline pentru sarituri) si "strandul cu valuri", cu o capacitate mai mica, dar care are o atractie deosebita datorita valurilor care sunt produse in apa din bazin (aceste valuri sunt produse de un motor construit de ingineri austrieci in jurul anului 1835).
Pentru turistii interesati de istorie, la 4 km se afla Oradea, resedinta judetului Bihor, unde se pot vizita: Muzeul Tarii Crisurilor, Muzeul Memorial Ady Endre si Muzeul Memorial Iosif Vulcan, Muzeul Militar National etc. La alti 3 km distanta de Baile 1 Mai se afla satul Betfia, unde exista un platou carstic unic in zona - un aven cu o adancime de 86 de metri, numit "Craterul de la Betfia".    
 

Pestera Ursilor

Pestera Ursilor a fost descoperita în 1975, cu ocazia unei dinamitari executate la cariera de marmura din zona. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Muntilor Apuseni, ea aflându-se în judetul Bihor, în imediata apropiere a localitatii Chiscau, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m.

Descriere
Interiorul se distinge prin diversitatea formatiunilor de stalactite si stalagmite existente, ca si prin cantitatea impresionanta de urme si fosile ale ursului de caverna - Ursus spelaeus - care a disparut acum 15.000 de ani. Pe lânga acesta au mai fost descoperite si fosile de capra neagra, ibex, leu si hiena de pestera. La intrarea în pestera se afla un pavilion, compus dintr-o sala de asteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic si un stand cu suveniruri si obiecte artizanale specifice zonei.

Cu o lungime de peste 1.500 m, pestera se compune din galerii aflate pe doua nivele: prima galerie, cea superioara, în lungime de 488 de metri poate fi vizitata de turisti, iar cea de-a doua, lunga de 521 m este rezervata cercetarilor stiintifice.

Schema simplificata a pesteriiGaleria superioara, disponibila vizitarii, este compusa din 3 galerii si diferite sali:

Galeria "Ursilor" (sau Galeria Oaselor),
Galeria "Emil Racovita",
Galeria "Lumânarilor"
Sala Lumânarilor,
Sala Spaghetelor,
Sala Oaselor.
Printre formatiunile de stalactite si stalagmite se remarca Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul si Casuta Piticilor, Draperiile din Galeria Ursilor, Portalul, Pagodele si ultima sala, Sfatul Batrânilor, iluminata cu lumânari. Temperatura în pestera este constanta de-a lungul anului (10ºC), iar umiditatea se mentine la 97%.

Istoric

Numele pesterii se datoreaza numeroaselor fosile de "ursi de caverna" (Ursus spelaeus) descoperite aici. Pestera era un loc de adapost pentru aceste animale, acum 15.000 de ani. La batrânete, ca multe alte mamaifere (ex .elefantul african) ursul de pestera se retragea sa moara în acelas loc ca si predecesorii. Marturie stau numeroasele cimitire descopertite în pesterile din România (Pestera Bisericuta, Pestera cu Oase)sau aiurea unde scheletele au fost gasite întregi, nederanjate. Intrarea a fost intre timp colmatata.

Pestera a ramas astfel închisa pâna pe 17 septembrie 1975, când golul subteran a fost deschis artificial prin dinamitarea portiunii de la intrare, în timpul lucrarilor de exploatare a calcarului (marmura). În putul deschis a coborât pentru prima data, minerul Traian Curta din localitatea Chiscau. Acesta a parcurs galeria de acces pâna la Sala Mare.

O prima explorare a pesterii a avut loc la 20 septembrie 1975 efectuata de catre grupul de speologi amatori "Speodava" din orasul Dr. Petru Groza (actualul oras Stei). Pe baza studiilor complexe întreprinse de Institutul de Speologie "Emil Racovita" în colaborare cu Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea, s-au stabilit solutiile de amenajare si masurile specifice de proteccie. Dupa 5 ani de amenajari la standarde mondiale, la 14 iulie 1980, pestera a fost deschisa vizitatorilor. Anual pestera este vizitata de peste 200.000 de vizitatori.

Cai de acces; program vizitare

Se poate ajunge la pestera cu trenul, pe linia ferata Oradea - Vascau, pâna la statia Beiut sau Sudrigiu, iar de acolo cu mijloacele de transport în comun; cu masina accesul este posibil pe DN 76 Oradea - Deva + DJ 763 Chiscau (14 km).
Linia ferata Oradea - Vascau nu este functionala de mai multi ani. Accesul se face numai auto. Se poate ajunge la Sudrigiu pe DN 76 Oradea - Deva. De la Oradea sunt autobuze pâna la Pietroasa. Se coboara la intersectia de dupa comuna Buntesti si se urmeaza drumul din dreapta. Din Beius sunt autobuze pâna în Chiscau.