Transfagarasean

Daca ar trebui sa spunem in cateva cuvinte, atunci Transfagaraseanul (DN 7C) este doar drumul care traverseaza muntii Fagaras (cei mai înalti munti ai României – vf. Moldoveanu – 2544 metri) si uneste Muntenia de Ardeal. Dar de fapt, Transfagaraseanul este mai mult de atat. Este drumul care ajunge o altitudine de 2042 de metri, in Caldarea Glaciara Balea. Are doua benzi care se intind pe o lungime de 92 de kilometri. Din cauza nenumaratelor serpentine cu masina viteza medie este de cel mult 40 km la ora. Apoi, pe intregul traseu sunt construite 27 de viaducte si poduri si cel mai lung tunel de la Capra la Balea Lac, de 887 de metri, care strabate muntele Paltinul. Aerisirea tunelului se face natural datorita curentilor de aer extrem de puternici. Banda de circulatie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri latime si un trotuar de un metru latime.

Soseaua Transfagarasean

Pentru cei care doresc sa se “aventureze” pe Transfagarasean, este recomandat sa o faca din sud spre nord. Cea mai celebra sosea a Romaniei incepe in judetul Arges, in localitatea Arefu (la kilometrul 61 al DN7C ) si se termina in judetul Sibiu, langa localitatea Cartisoara (la intersectia cu DN1).

Peisajul este mirific, iar diferentele de nivel si serpentinele se constituie intr-o provocare atat pentru masini cat si pentru soferi. Din pacate, din cauza conditiilor meteorologice, in fiecare an Transfagaraseanul este deschis doar cateva luni pe an, incepand in iulie si pana in octombrie.

Cele mai importante puncte de atractie turistica sunt Lacul si Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea Poienari (construita pe vremea lui Vlad Tepes), Lacul glaciar Balea si Cascada Balea.

Soseaua Transfagarasean

Cum s-a construit

Transfagaraseanul a fost contruit intre 1970 si 1974. Poate ca o sumara prezentare in cifre este dificil de urmarit, dar pentru cei care au rabdarea sa o citeasca, merita spus ca la realizarea celor 92 de kilometri de sosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de roca, s-au facut 830 de lucrari transversale si 290.000 de metri cubi de zidarie. Pentru realizarea tunelului Capra – Balea au fost escavati peste 41.000 metri cubi de roca. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamita, 3.573 tone de ciment, 89 tone de otel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patrati de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de teava, 50 tone de confectii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietris, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat.

Tunel pe soseaua Transfagarasean

Dintre cei care au lucrat la construirea Transfagaraseanului, pensionari in acest moment, unii mai povestesc cu cate sacrificii s-a facut soseaua care urca la cer. Inainte nu se puteau trece muntii nici macar cu calul. Dar, se spune ca la un moment dat Nicolae Ceausescu, cand inca nu era presedinte la Romaniei, a trecut prin comuna Arefu si i-a venit ideea ca trebuie facuta o sosea care sa taie muntii. In timpul lucrarilor, exact ca si la Vidraru, au murit multi oameni. Din pacate documentele nu au pastrat pentru istorie aceste cifre. Dar cei care au supravietuit spun ca este vorba de sute de jertfe omenesti. Multi dintre cei care au murit nici macar n-au mai fost gasiti prin prapastiile in care au cazut. Se spune la construirea tunelului, minerii care se ocupau cu montarea explozibilului se tineau uni de altii, cate 20 – 30, ca sa nu fie luati de vijelie si aruncati in prapastie.

Muntii Fagaras – Soseaua Transfagarasean

O poveste care circula din om in om se refera la un calugar pe nume Nectarie. Dupa construirea Transfagaraseanului acesta a urcat cu masina, un Trabant, pana la Capra, unde a fost suprins de o avalansa. A lasat masina sub copertina de la Capra iar el s-a aruncat pe zapada, fiind dus de “val”. Se spune ca asa a scapat cu viata, in timp ce masina au gasit-o abia dupa 6 luni cand s-a topit zapada.

Lacul Bâlea

Lacul glaciar Bâlea se afla la altitudinea de 2.034m, are o suprafata de 46508 mp si o adâncime de 11.35 m. Face parte din rezervatia naturala de 180 ha, delimitata de vârfurile Vânatoarea lui Buteanu (2507 m), Vârful Capra (2496 m) si Vârful Paltinu Mare (2398 m), Muchia Buteanu si Piscul Bâlii. Rezervatia adaposteste mai multe plante rare, printre care floarea de colt si animelele ocrotite: capra neagra, râsul, acvila de munte.

Lacul este populat cu pastravi. În mijlocul lacului pe o peninsula a fost construita în anul 1904 o cabana, care a fost arsa, reconstruita si dezvoltata, devenind cea mai populara cabana din Fagaras. Din iarna anului 2006 în fiecare iarna pe malul lacului înghetat se ridica hotelul de gheata, unicat pentru aceasta parte a Europei. Are receptie, bar de zi si camere, dotate cu paturi duble, iar lumina este asigurata cu lampi fluorescente. În iarna anului 2007 a fost construita si o biserica din gheta, din cuburile de gheta scoase chiar din lacul înghetat.

Barajul Vidraru

Lacul de acumulare Vidraru a luat fiinta in luna martie 1966 si este amplasat pe raul Arges pe un sector de 28 km.

Situat intre muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele raurilor Capra, Buda si ale catorva afluenti directi (Raul Doamnei, Cernatul si Valsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 ml /s. Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea de 10,3 km, iar latimea maxima de 2,2 km in zona Valea Lupului – Calugarita. Adancimea maxima a apei este de 155 m langa barajul inalt de 166 m, iar volumul apei este de 465 milioane ml. Nivelul normal de retentie este de 830,00 metri deasupra marii (mdM).

Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 ml de roca, din care aproximativ 1 milion ml in subteran, s-au turnat 930.000 ml de beton, din care 400.000 ml in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecaniceBarajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare.

Barajul Vidraru pe raul Arges_ Judetul Argesvidraru_noapteavidraru-munti.

Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 de ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, iar turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.

Cetatea Poenari

Cetatea este situata în apropierea barajului Vidraru, pe un vârf de munte. De aici se pot admira privelisti frumoase cum ar fi Barajul Vidraru sau Muntii Fagaras, mai târziu devenind un „muzeu” pentru tot felul de vizitatori.

Pentru a se urca la cetate s-a construit o scara cu 1480 de trepte.

Cetatea Poenari a fost resedinta secundara a lui Vlad Tepes, fiind construita ca post de fortareata contra otomanilor.

În prezent se afla în stadiu de ruina.

Are o forma alungita cu 5 turnuri, 4 rotunde si unul prismatic. Zidurile au 2-3 metri grosime. Initial a fost construita de Negru Voda, iar ulterior a fost renovata de Vlad Tepes.

Pe cursul superior al râului Arges era mentionata într-un document emis de Ludovic al V-lea Postumul în 1453. Cetatea l-a inspirat si pe Jules Verne în crearea capodoperei Castelul din Carpati cu legende povestite de o românca despre misterioasa cetate a lui Vlad Tepes.