Este o constructie impunatoare, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu.
Fiind una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine astfel o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit.
Cu trecerea anilor, diversii stapani ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare.
Constructia este considerata una din partile reprezentative pentru secolul XV, reprezentand o mixtura intre stilul romanic (forma poligonala) si moda gotica tarzie. Inteventiile plasate la inceputul secolului XVII au afectat arhitectura originala a capelei. Pictura existenta in Evul Mediua fost in mare parte deteriorata, fragmente din aceasta putandu-se observa in zona altarului si a intrarii (crucii de consacratie).
Acesta ramane una dintre cele mai timpurii manifestari ale artei Renasterii in Transilvania, prin terasele deschise suprapuse si pictura in fresca ce decoreaza interiorul loggiei. Acesta pictura laica, singulara in Transilvania, plasata stilistic la jumatatea secolului al XV, ilustreaza legenda familiei Corvinilor.
Acest obiectiv este adapostit de o curte interioara, fiind datat la jumatatea secolului XV. De saparea acestei fantanisunt legate de o inscriptie si o legenda, prima fiind incastrata in contrafortul capelei, scrisa cu caractere arabe vechi. Traducerea corecta a incriptiei este: "Eu Hasan, am pus aceasta inscriptie in vremea cand am fost rob la ghiauri, in cetatea de langa biserica".
Legenda ne relateaza faptul ca, dupa o lupta, trei turci ajung prizonieri in cetatea din Hunedoara. In urma intelegerii cu propietarul castelului, in schimbul primirii libertatii, ei trebuiau sa sape o fantana. Dupa 15 ani de lucru, gasesc apa dan nu sunt eliberati deoarece intre timpIoan de Hunedoara moare si urmasul sau nu le mai da libertatea promisa. Atunci unul dintre turci, sapa o inscriprie in piatra ce poate fi tradusa, conform legendei : "apa ai dar suflet n-ai".
Acest turn face parte din incinta fortificata corespunzatoare secolului XV, incaperea fiind initial utilizata de catre parintele franciscan, Ioan de Capistrano, confesorul lui Ioan Corvin pana in a doua jumatate a secolului XV.
Reprezinta un spatiu dedicat ceremoniilor, realizata la mijlocul secolului XV in stil gotic tarziu. Modificarile survenite in secolul XVII au lasat o frumoasa fresca laica, forma actuala datorandu-se lucrarilor de restaurare din perioada 1956-1968.
Construita in prima jumatate a secolului XVII intre turnul vechi de parta si turnul tobosarilor, peste zidurile de incinta mai vechi, este compusa din dormitoare la parter si o sufragerie la etaj. In secolul XIX i s-a adaugat o galerie, lucrata dupa canoanele arhitecturii neogotice.
Este finalizata in 1452 si este construita in stil gotic tarziu, functionalitatea sa fiind aceea de sala de mese la ocaziifestive, dupa cum sugereaza corespondentele tipologice din mediul germanic.
Aceste doau parti componente ale aceluiasi ansamblu defensiv novator, datat in prima jumatate a secolului XV, ilustreza arta militara transilvaneana, o moda initiata de cavalerii cruciati inca din secolul XII. Ansamblul de numit NeBoisa (nu te teme)se compune dintr-o galerie inalta sustinuta de pilastrii de piatra si un turn masiv, inaintat, cu patru nivele de aparare.
Acesta servea ca prima intrare in castel in prima jumatate a secolului XVII, cand este inchis cu ajutorul unui turn circular, cu trei nivele de aparare, denumit Turnul Alb, in scopul intaririi sistemului defensiv pe latura de sud-est a castelului.
Terasa de artierie
Terasa este o constructie pur militara ce completeaza incinta de secol XV, platforma fiind edificata la inceputul secolului XVII in vremea principelui Gabriel Bethlen
Palatul administrativ
Acest sector, construit pe trei nivele de locuire, marcheaza latura cea mai afectta de refaceri, aspectul actual fiind datorat secolului XVIII, aici fiind instalati functionarii administratiei minelor. Plafoanele conserva elementele decorative baroce.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu